Asta e cifra mea norocoasa...13.
Știți sentimentul acela când te pui seara liniștit in pat ca ai făcut tot ce ți-ai propus in ziua respectivă?
Nici eu. Nu l-am știut multă vreme.
Pentru ca indiferent cât făceam, mai "trebuia" făcut ceva, mai puteam face altceva si toate formulările pe care ți le-ai spus vreodată, pot continua lista.
VINA...atât de obositoare, atât de vocala in dialogul interior si atât de puternică, încât ma făcea de fiecare data sa aleg să-i mulțumesc pe alții, înainte de a ma alege pe mine.
Am învățat greu sa spun "NU" fără furie sau fără a simți apoi o vina.
Daca le spuneam ce cred, eram prea directă.
Daca le spuneam ce simt, eram prea sensibila.
Daca...daca...daca...si pe oricare "daca" îl alegeam, apărea imediat un altul.
Când abandonul, fricile si etichetele care ți-au creat automatismele, nu sunt conștientizate si integrate, a alege sa-i prioritiza pe ceilalți e o normalitate epuizantă.
A face lucruri fără să-ți dorești, in speranța ca vei fi apreciat, validat sau iubit e o rutina care-ți distruge iubirea, încrederea si respectul de sine.
Am crezut ca a ma alege pe mine e egoist si a mulțumii pe ceilalți e sufletist.
Am crezut ca daca ajut, salvez, trec peste, inclusiv peste mine ma face un om bun.
Am dus o vina grea la fiecare decizie, chiar daca ea era buna pentru mine, sănătatea mea de toate formele si ritmul meu.
Am ales multe dureri ca sa scap de vina.
M-am rănit singura de mai multe ori decât au făcut-o ceilalți, cărora ma pricepeam sa le găsesc oricum scuze, pentru ca da, vinovatul îl cunoșteam.
Am ales să-mi atribui vina, pentru ca îmi era mai usoara decât să-mi vad rănile.
Am ales sa despic firul in patru pentru că-mi erau mai ușor decât sa vad realitatea.
Am ales sa fiu mica, pentru că-mi era mai ușor deact sa fiu "greșită".
Vina e sora buna cu furia si judecata, te copleșește după ce te-au stors de puteri ultimele doua.
Încă ma iert pentru lungul timp in care nu m-am ales, încă învăț sa ma aleg in anumite circumstanțe, insa vina își mai face tot mai rar apariția, pentru ca ma întreb înainte "cum e despre mine", "e despre mine sau despre celălalt".
Pentru ca îmi dau voie sa greșesc fără sa ma cert, pentru ca îmi dau voie sa ma relaxez nu sa perfecționez, pentru ca știu ca mai am de vindecat si e ok, pentru că-mi știu valorile, principiile si valoarea.
Am ales sa ma aleg si am înțeles ca atât timp cât nu ești bine cu tine, nu poți fi bine cu ceilalți si nici ei cu tine.
Da, nici ei cu tine, ceea ce când te alegi si știi cine ești, e despre ei nu despre tine si asta nu-ți hrănește egoul ci îți înlătură vina.
Am ales drumul greu după prea multe cărări alergate cu multă vina si fără liniște.
Am eliberat-o pe prima si am câștigat-o pe ultima.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
ce zici?